Campania Ia atidudine ! Protejează-ți drepturile !

Creditul bancar luat pentru a ajuta pe cineva drag. Consecințe de ordin juridic.

Sunt cazuri în care un apropiat ne roaga să-l ajutăm cu un împrumut la banca, pentru că situația financiară ne permite contractarea unui credit. Desigur, vom avea din partea lui promisiunea verbală că va achita lunar rata, inclusiv dobânda cerută de bancă. E posibil ca acea persoană să se confrunte cu o problemă gravă sau doar dorește să facă lucrări prin casa, dar veniturile nu-i permit luarea unui credit sau istoricul bancar nu îi este favorabil.

Fără a intra în aprecieri de ordin afectiv ( fiecare decide asupra modului în care relaționează cu cei din jur ), sfatul juridic este de a nu recurge la asemenea înțelegeri, pentru că expun persoana care contractează creditul de la banca unor riscuri financiare și juridice majore (excludem aici intenția de gratificare, cu un alt regim juridic incident ).

Nu poate fi însă ignorat faptul că relațiile dintre oameni sunt vii și resortul afectiv poate determina dorința ”de a ajuta”, contrar recomandărilor juridice. Exista posibilitatea ca persoana ajutată să nu mai vrea ( rea credință ) sau să nu își mai permită plata ratelor. În consecință, cel care a luat efectiv creditul va trebui să aloce fondurile necesare și să suporte riscurile, întrucât față de instituția financiară e singurul răspunzător.

În paralel, probabil va încerca să recupereze banii de la cel pe care l-a ”ajutat”. S-ar ajunge la un litigiu de o complexitate juridică ridicată și care poate dura ani de zile. Transferul bancar al sumei către persoana apropiată nu echivalează cu dovada certa a împrumutului pe care l-a acordat, putând fi catalogat un început de dovadă scrisă, ce trebuie corelată cu alte probe (contractul de împrumut presupune elemente esențiale ce nu pot fi suplinite printr-un ordin de plată, cu atât mai mult cu cât în această ”schemă” intră și problema restituirii dobânzii datorate băncii ). În final, chiar dacă s-ar soluționa favorabil, cu o hotărâre judecătorească de obligare la restituirea sumei, este posibil ca respectiva persoană să nu aibă bunuri sau posibilități financiare de plată.

Pentru a beneficia de o minimă protecție juridică, ce presupune dovada actelor juridice, este indicat, ca cel puțin în prealabil, să se semneze un contract de împrumut cu persoana căreia îi sunt dați banii obtinuți prin creditare. De preferat ca acest act să fie încheiat la notar ( este titlu executoriu ), cu garanții mobiliare și / sau imobiliare. Beneficiarul sumelor va recunoaște că a fost împrumutat și se obligă să restituie suma, preluându-se termenele din scadențarul băncii. Mai mult, persoana în cauză ar trebui să se oblige că va returna întreaga sumă, într-un termen clar definit, dacă va întârzia cu plata ratelor.

În ceea ce privește dobânda din contractul de credit, situația este cu atât mai complicată cu cât nivelul dobânzii ce poate fi cerut între persoane fizice trebuie să respecte nivelul maxim legal – dobânda legală plus cel mult 50% din valoarea ei ( art. 5 din O.G. nr.13/2011 ). Este posibil ca dobânda bancară să depășească această valoare, fără să mai luăm în considerare comisioanele și eventualele penalități.

În concluzie, o asemenea ”schemă de ajutor” este de evitat, putând atrage grave prejudicii financiare și juridice pentru cel care încheie contractul de credit cu instituția bancară.