In sedinta publica din data de 10 decembrie 2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie civila a admis sesizarea formulata de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal referitoare la majorarile de intarziere si a stabilit prin Decizia nr. 86/2018 ca:
“În interpretarea art. 120 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – în forma republicată la 31 iulie 2007 – majorările de întârziere au caracterul unor sancțiuni fiscale.
În privinţa majorărilor de întârziere reglementate în perioada 2007 – 1 iulie 2010, se poate aplica principiul proporţionalităţii, astfel cum Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut în hotărârea din 9 iulie 2015, pronunţată în cauza C-183/14 Salomie şi Oltean.
În interpretarea art. 120 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2010, aprobată prin Legea nr. 46/2011, dobânzile nu au caracterul unor sancțiuni fiscale.
În privința dobânzilor nu se poate aplica principiul proporţionalităţii, astfel cum Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut în hotărârea din 9 iulie 2015, pronunţată în cauza C-183/14 Salomie şi Oltean.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.“
Sursa : www.scj.ro
Roxana Subtirelu
